SIGI SONNTAG
Pe la începutul anului 2oo4, a circulat pe internet un fel strigăt de durere, un fel de drept de explicaţie plauzibilă în faţa popoarelor lumii, duşmanilor feroce ale poporului nostru.
Eu o numesc o ladă de muniţii, trimisă prin etaer, în tranşee, Punându-ne la dispoziţia, ca să avem cu ce să tragem
Autorii necunoscuţi , dar bine intenţionaţi, care merită toată admiraţia noastră Deşi au trecut aproape 1o ani, m-am găsit şi eu acum "să prind trep" şi să însir cele citite, copiate pe acea vreme, pentru a fie redate cu o ocazie potrivită.
Au trecut aproape 1o dar conţimutul estre veşnic actuală
"Este.nevoie de numai căteva minute pentru a citi rândurile de mai jos. Credeţi-mă nu veţi regreta timpul pierdut, veţi căpăta, poate, o viziun clară, obievtivă, asupra unor lucruri de care propaganda duşmănoasă, mincinoasă, le denaturează, făcându-ne mult rău în lume.
Să începem cu un calcul simplu. Israelul a existat ca stat din anul 1312 î.e.n,Deci, 2oo de ani inainte de apariţia mohamedismului. După cucerirea ţării noastre , În anul 1271 î.e.n, evreii au stăpânit ţara numai 1ooo de ani, Dar a avut o prezenţă continuă de 33oo de ani
Stăpânirea arabă, după cucerirea ţării în anul 635 e.n. a durat 22 de ani.
Deci timp de 3300 de ani Ierusalimul a fost capitala poporului evreu. Niciodată în istoria Ierusalimului nu a fost capitala unei etinităţi arabe sau musulmane. Nici măcar Iordania, care a cucerit Ierusalimul în 1948, nu a făcut din el capitala lor, iar demnitarii arabi nu l-au vizitat.
IERUSALIMUL,este amintit în Biblie de 7oo ori, în Coran nici măcar o singură dată. Evreii se roagă cu faţa spre Ierusal8im, musulmanii se roagă cu faţa la MECCA.
Să trecem la problema refugiaţilor evrei şi arabi.
În 1948, conducătorii arabi din jur au indemnat pe concetăţenii lor din zonele de luptă să iasă de acolo, ca să nu strânjenească ofensiva armatelor arabe atacante şi le-au promis că după izgonirea evreilor din Palestina, refugiaţii se vor intoarce victorioşi şi vor stăpânii singuri, vor căpăta, tot ce au abandonat evreii. 65 % dintre refugiaţi nu au intâlnit nici măcar un singur soldat israelean
Pe de altă parte, mulţii evrei au trebuit să fugă din ţările arabe, din cauza persecuţiiolor, violenţelor, şi a progromurilor, devenind refugiaţi.
Numărul arabilor care au ieşit din Israel, în 1948, este aprciat la 65oooo. Cam acelaşi număr de evrei au părăsit ţările arabe.
Refugiaţii arabi nu au fost absorbiţi în statele arabe în mod intenţionat, cu toatră imensă imensă suprafaţa a acestrora. Ei au fost păstrati ca"o bombă cu explozie întârziată" împotriva Statului Israel. Refugiaţii arabi din Israel au inceput să se numească "regfugiaţi palistnieni" În anul 1967, aproape 2 decenii după intemeierea Statului Israel.
Dacă ne aruncăm o privire asupra conflictului israelo-arab, trebuie să ţinem seamă că suntem inconjuraţi, direct sau indirect, de aproape 1o state arabe, în afară de Palestina.
Arabii au pornit toate cele 5 râzboiae şi au f ost invinşi. Israelul nu a făcut decăt să se apere.
În timpul ocupaţiei iordaneze locurile sfinte ale evreilor din Ierusalim au fost pângârite,devastate, nu li s-a permis accesul la ele. Duupă războil de 6 zile, decând Israelul stăpâneşte Ierusalimul, toate locurile sfinte pentru creştini şi musulmani sunt păstrate cu veneraţie cuvenită şi toţi credincioşii acestor religii au acces liber la ele.
Întrebări dureroae fără răspuns.
ONU a tăcut când 58 de sinagogi au fost distruse la Ierusalim de către iordanezi
ONU a tăcut când iordanezii au profanat în mod sistematic străvechiul cimitir evreiesc de pe Muntele Scorpus.
ONU a tăcut când iordanezii au aplicat politica de ap artheid împiedicând accesul evreilor la Zidul Plângerii şi în Oraşul Vechi, unde fusese Templul regelui Solomon , dărămat de armatele lui Titus..
Trăim vremuri grele, chiar foarte grele.Palistinienii cu "prietenii lor", Hamas, Hizbala etc. Au încâlcat toate prevederile acordului de la Oslo, pe care l-au semnat în mod oficial pe gazonul din faţa Casei Albe, în prezenţa preşedintelui Clinton. În loc să rezolve orice diferend prin tratative, aşa cum s-au obligat în acordul de la OSLO ei au deschis şi menţin, fără întrerupe, războaie de gherile împotriva populaţiei israelene La început cu pietre, apoi cu arme de foc, rachete, cu maşini infernale, cu sinugaşi care sar în aer împreună cu bombele infernale, ucigând, în mod bestial, zeci şi sute de cetăţeni nevinovaţi, copii, bătrâni, invalizi. Etc
Pe vremuri, mii de palistinieni îşi găseau posibilitea de lucra în Israel, asigurând o existenţă pentru familiile lor Acum numărul lor devine din ce in ce mai mic, fiindu-ne frică că ei vor devini potenţialii sinugaşi ai confaţilor noştri, ce trăiesc unele ocupate fie în centrul ţării. Ca urmare şomajul atinge proporţii uriaşe la palestinieni.
Luăm parte zilnic la lupta armatei şi poliţiei israelene
contra teroriştilor, luptă de legitimă apărare.
Sub influenţa milioanelor de musulmani din Europa şi USA, majoritatea extremişti,, educaţi în principiul JIHADU-lui, al luptei sfânte împotriva "necredincioşilor" antisimitismul a reîviat în Europa. Sinagogi şi şcoli evreieşti sunt arse, cimitire profanate.
Nu căutaţi explicaţii Europa a orbit, nu vede, nu aude, dar preţul ce-l vor plâti în viitor va fie foarte scump.
Abia atunci îşi vor da seama pentru ce fel de criminali ne-au schimbat, noi care le-am fost mereu prieteni de nădejdela bine şi la rău
Ne amintim de justificările lor care au imbrăcat, in decursul istoriei, cele mai contradictorii formulări. Când evreii trăiau în ghetouri, nu cunoşteau bine limba ţării în care trăiau, erau urăţi ca fiind diferiţi, stranii. Când s-au emancipat, au asimilat deja cultura ţării, erau urâţi ca întruşi
Au fost urâţi ca bogătaşi"PLUTOCRAŢI" dar şi ca revoluţionari comunisti. Antisimitismul este o bolă a inteligenţeiu, precum filoxera, este boală a viţei de vie şi va continuă să existe în ţări în care nu mai există evrei
Cam în acelaşi timp când au apărut pe internet cuvintele de mai sus, în ziareul SUNDAY TIMES din Londra a apărut un articol care a luat toată suflarea politico-mediatică din Anglia prin surprindere , Articolul nu se referea la conflictul israeleano-palistinian ci avea în vedere lumea arabă, aşa cum arată ea, La aceea oră a istoriei, intitulat "Noi nu datorâm nimic arabilor"
Dar noi ? cei care trăim aici ce datorâm arabilor, care nu au intenţia de cât să distrugă Stratul Israelui,
Deci, repet trăm din minuni în minuni şi Cel de Sus trebuie să ne jute. S-au terminat povestirile cu micul David şi marele Goliat.
Până atunci să avem parte de o pace bine meritată, linişte sufletească, să ne putem creşte copii, nepoţii evitând traumele care trăim când sunt trase mereu rachete peste localităţi cu populaţie paşniă. Când sunt iunjunghiaţi, în ziua mare, confraţii noştri. Cazul de la intersecţia TAPUAH. etc..
SABAT SHALOM POPORULUI NOSTRU
Pe la începutul anului 2oo4, a circulat pe internet un fel strigăt de durere, un fel de drept de explicaţie plauzibilă în faţa popoarelor lumii, duşmanilor feroce ale poporului nostru.
Eu o numesc o ladă de muniţii, trimisă prin etaer, în tranşee, Punându-ne la dispoziţia, ca să avem cu ce să tragem
Autorii necunoscuţi , dar bine intenţionaţi, care merită toată admiraţia noastră Deşi au trecut aproape 1o ani, m-am găsit şi eu acum "să prind trep" şi să însir cele citite, copiate pe acea vreme, pentru a fie redate cu o ocazie potrivită.
Au trecut aproape 1o dar conţimutul estre veşnic actuală
"Este.nevoie de numai căteva minute pentru a citi rândurile de mai jos. Credeţi-mă nu veţi regreta timpul pierdut, veţi căpăta, poate, o viziun clară, obievtivă, asupra unor lucruri de care propaganda duşmănoasă, mincinoasă, le denaturează, făcându-ne mult rău în lume.
Să începem cu un calcul simplu. Israelul a existat ca stat din anul 1312 î.e.n,Deci, 2oo de ani inainte de apariţia mohamedismului. După cucerirea ţării noastre , În anul 1271 î.e.n, evreii au stăpânit ţara numai 1ooo de ani, Dar a avut o prezenţă continuă de 33oo de ani
Stăpânirea arabă, după cucerirea ţării în anul 635 e.n. a durat 22 de ani.
Deci timp de 3300 de ani Ierusalimul a fost capitala poporului evreu. Niciodată în istoria Ierusalimului nu a fost capitala unei etinităţi arabe sau musulmane. Nici măcar Iordania, care a cucerit Ierusalimul în 1948, nu a făcut din el capitala lor, iar demnitarii arabi nu l-au vizitat.
IERUSALIMUL,este amintit în Biblie de 7oo ori, în Coran nici măcar o singură dată. Evreii se roagă cu faţa spre Ierusal8im, musulmanii se roagă cu faţa la MECCA.
Să trecem la problema refugiaţilor evrei şi arabi.
În 1948, conducătorii arabi din jur au indemnat pe concetăţenii lor din zonele de luptă să iasă de acolo, ca să nu strânjenească ofensiva armatelor arabe atacante şi le-au promis că după izgonirea evreilor din Palestina, refugiaţii se vor intoarce victorioşi şi vor stăpânii singuri, vor căpăta, tot ce au abandonat evreii. 65 % dintre refugiaţi nu au intâlnit nici măcar un singur soldat israelean
Pe de altă parte, mulţii evrei au trebuit să fugă din ţările arabe, din cauza persecuţiiolor, violenţelor, şi a progromurilor, devenind refugiaţi.
Numărul arabilor care au ieşit din Israel, în 1948, este aprciat la 65oooo. Cam acelaşi număr de evrei au părăsit ţările arabe.
Refugiaţii arabi nu au fost absorbiţi în statele arabe în mod intenţionat, cu toatră imensă imensă suprafaţa a acestrora. Ei au fost păstrati ca"o bombă cu explozie întârziată" împotriva Statului Israel. Refugiaţii arabi din Israel au inceput să se numească "regfugiaţi palistnieni" În anul 1967, aproape 2 decenii după intemeierea Statului Israel.
Dacă ne aruncăm o privire asupra conflictului israelo-arab, trebuie să ţinem seamă că suntem inconjuraţi, direct sau indirect, de aproape 1o state arabe, în afară de Palestina.
Arabii au pornit toate cele 5 râzboiae şi au f ost invinşi. Israelul nu a făcut decăt să se apere.
În timpul ocupaţiei iordaneze locurile sfinte ale evreilor din Ierusalim au fost pângârite,devastate, nu li s-a permis accesul la ele. Duupă războil de 6 zile, decând Israelul stăpâneşte Ierusalimul, toate locurile sfinte pentru creştini şi musulmani sunt păstrate cu veneraţie cuvenită şi toţi credincioşii acestor religii au acces liber la ele.
Întrebări dureroae fără răspuns.
ONU a tăcut când 58 de sinagogi au fost distruse la Ierusalim de către iordanezi
ONU a tăcut când iordanezii au profanat în mod sistematic străvechiul cimitir evreiesc de pe Muntele Scorpus.
ONU a tăcut când iordanezii au aplicat politica de ap artheid împiedicând accesul evreilor la Zidul Plângerii şi în Oraşul Vechi, unde fusese Templul regelui Solomon , dărămat de armatele lui Titus..
Trăim vremuri grele, chiar foarte grele.Palistinienii cu "prietenii lor", Hamas, Hizbala etc. Au încâlcat toate prevederile acordului de la Oslo, pe care l-au semnat în mod oficial pe gazonul din faţa Casei Albe, în prezenţa preşedintelui Clinton. În loc să rezolve orice diferend prin tratative, aşa cum s-au obligat în acordul de la OSLO ei au deschis şi menţin, fără întrerupe, războaie de gherile împotriva populaţiei israelene La început cu pietre, apoi cu arme de foc, rachete, cu maşini infernale, cu sinugaşi care sar în aer împreună cu bombele infernale, ucigând, în mod bestial, zeci şi sute de cetăţeni nevinovaţi, copii, bătrâni, invalizi. Etc
Pe vremuri, mii de palistinieni îşi găseau posibilitea de lucra în Israel, asigurând o existenţă pentru familiile lor Acum numărul lor devine din ce in ce mai mic, fiindu-ne frică că ei vor devini potenţialii sinugaşi ai confaţilor noştri, ce trăiesc unele ocupate fie în centrul ţării. Ca urmare şomajul atinge proporţii uriaşe la palestinieni.
Luăm parte zilnic la lupta armatei şi poliţiei israelene
contra teroriştilor, luptă de legitimă apărare.
Sub influenţa milioanelor de musulmani din Europa şi USA, majoritatea extremişti,, educaţi în principiul JIHADU-lui, al luptei sfânte împotriva "necredincioşilor" antisimitismul a reîviat în Europa. Sinagogi şi şcoli evreieşti sunt arse, cimitire profanate.
Nu căutaţi explicaţii Europa a orbit, nu vede, nu aude, dar preţul ce-l vor plâti în viitor va fie foarte scump.
Abia atunci îşi vor da seama pentru ce fel de criminali ne-au schimbat, noi care le-am fost mereu prieteni de nădejdela bine şi la rău
Ne amintim de justificările lor care au imbrăcat, in decursul istoriei, cele mai contradictorii formulări. Când evreii trăiau în ghetouri, nu cunoşteau bine limba ţării în care trăiau, erau urăţi ca fiind diferiţi, stranii. Când s-au emancipat, au asimilat deja cultura ţării, erau urâţi ca întruşi
Au fost urâţi ca bogătaşi"PLUTOCRAŢI" dar şi ca revoluţionari comunisti. Antisimitismul este o bolă a inteligenţeiu, precum filoxera, este boală a viţei de vie şi va continuă să existe în ţări în care nu mai există evrei
Cam în acelaşi timp când au apărut pe internet cuvintele de mai sus, în ziareul SUNDAY TIMES din Londra a apărut un articol care a luat toată suflarea politico-mediatică din Anglia prin surprindere , Articolul nu se referea la conflictul israeleano-palistinian ci avea în vedere lumea arabă, aşa cum arată ea, La aceea oră a istoriei, intitulat "Noi nu datorâm nimic arabilor"
Dar noi ? cei care trăim aici ce datorâm arabilor, care nu au intenţia de cât să distrugă Stratul Israelui,
Deci, repet trăm din minuni în minuni şi Cel de Sus trebuie să ne jute. S-au terminat povestirile cu micul David şi marele Goliat.
Până atunci să avem parte de o pace bine meritată, linişte sufletească, să ne putem creşte copii, nepoţii evitând traumele care trăim când sunt trase mereu rachete peste localităţi cu populaţie paşniă. Când sunt iunjunghiaţi, în ziua mare, confraţii noştri. Cazul de la intersecţia TAPUAH. etc..
SABAT SHALOM POPORULUI NOSTRU
No comments:
Post a Comment