Saturday, February 22, 2014

100 ALIMENTE FARA CALORII. • PsiForce

100 ALIMENTE FARA CALORII. • PsiForce

Leacuri pentru o bătrâneţe uşoară - Medicina naturii - Numarul 1058 - Anul 2013 - Arhiva - Formula AS

Leacuri pentru o bătrâneţe uşoară - Medicina naturii - Numarul 1058 - Anul 2013 - Arhiva - Formula AS

Wednesday, February 19, 2014

רומנים-חתני פרס ישראל


1-פרופ' משה אידל

מחשובי חוקרי מחשבת ישראל בעולם, יו"ר וועדות אקדמיות של המרכז למוסיקולוגיה
באוניברסיטה העברית, המרכז לחקר יהודי רומניה של מכון בן צבי וחבר כתבי עת ברומניה
העוסקים בחקר היהדות.

2-אהרון אפלפלד
– סופר שכיהן כפרופסור במחלקה לספרות עברית
באוניברסיטת בן גוריון וחבר האקדמיה ללשון עברית.

3-פרופ' יהושע בלאו
– פרופסור אמריטוס בחוג לשפה וספרות ערבית
באוניברסיטה העברית בירושלים,הנשיא השלישי של האקדמיה ללשון העברית אשר נודע בזכות
מחקריו בתחום הערבית הבינונית, והערבית היהודית והבלשנות השמית.

4-פרופ' משה גיל
– מן החוקרים החשובים בעולם, החוקרים את תולדות
עם ישראל במאות הראשונות להתפשטות איסלאם
וחתן פרס רוטשילד במדעי היהדות.

5-עוזיה גליל
– מהנדס, ממציא ואיש עסקים ישראלי, מייסד חברת
"אלרון" ויו"ר הדירקטוריון של "אלביט". בעל 6 תארי
דוקטור לשם כבוד ממוסדות אקדמיים מובילים בעולם.

6-פרופ' איתמר וילנר
– פרופסור לכימיה שמחקריו בתחומי האלקטרוניקה
המולקולארית והביואלקטרוניקה הביאו לו הכרה בינלאומית.

7-מרים זוהר
– שחקנית תיאטרון, חברת סגל תיאטרון 'הבימה'
ומשחקת כיום בתיאטרון 'בית לסין'.

8-דובי זלצר
– מלחין ומעבד שהלחין שירים למחזות זמר וסרטים
ישראליים רבים ושילב בלחניו מגוון סגנונות מוזיקליים.

9-פרופ' אברהם טל
– פרופסור לבלשנות באוניברסיטת ת"א אשר
עיקר תרומתו הייתה בחקר מסורות השומרונים ולשונות התרגומים, במילונאות ובעבודתו
כעורך המילון ההיסטורי ללשון העברית.

10-אהרן ידלין
– איש חינוך בעל השפעה על הנוער הקיבוצי.
ח"כ, שר חינוך לשעבר ופעיל ציבור.

11-פרופ' צבי יעבץ
– היסטוריון המתמחה בהיסטוריה של רומא העתיקה,
ממייסדי הפקולטה למדעי הרוח באוניברסיטת ת"א וממייסדי מכללת בית ברל ומכללת תל
חי.

12-פרופ' מרים ירדני
– האישה הראשונה שהייתה לפרופסור באוניברסיטת
חיפה, מייסדת בית הספר להיסטוריה וחוקרת ראשית העת החדשה באירופה.

13-פרופ' צבי לרון – מייסד
ומפתח מקצוע האנדוקרינולוגיה (חקר ההורמונים) של ילדים בישראל. הראשון לפתח בישראל
מודל רב תחומי לטיפול בסכרת הנעורים, והקים את המרכז הגדול בארץ לטיפול בסכרת
נעורים. עבודתו זכתה להכרה ולהוקרה בינלאומית ולעשרות פרסים.

14-פרופ' ראובן פוירשטיין
– פרופסור לפסיכולוגיה חינוכית בשתי
אוניברסיטאות – בארץ ובחו"ל ומייסד
מרכז פוירשטיין לקידום כושר הלמידה.

15-פרופ' שניאור פלר
– פרופסור למשפטים באוניברסיטה העברית המתמחה
במשפט פלילי. אחד המומחים
הגדולים בישראל לדיני עונשין.

16-פרופ' ראובן צור
– פרופ' אמריטוס לספרות באוניברסיטת תל אביב.
מהחשובים ומהמקוריים בחוקרי השירה. חוקר מוביל בעולם בתחום הפרוזודיה השירית
ומייסד הגישה המחקרית של "פואיטיקה קוגניטיבית".

17-ליא קניג
– שחקנית תיאטרון שזכתה לכינוי : "הגברת
הראשונה של התיאטרון הישראלי".

18-פרופ' יעקב רנד
– פרופסור לחינוך באוניברסיטת בר אילן, זוכה
פרס לימן עבור מפעל חיים למען ילדים מפגרים, ואביו של השחקן שולי רנד.

19-יצחק בן אהרון (ז"ל)
– ממנהיגיה החשובים של תנועת הפועלים בארץ
ומהוגי הדעות שלה, כיהן כח"כ, שר וכמזכ"ל ההסתדרות.

20-פרופ' שלמה בנטין (ז"ל)
– חתן פרס ישראל לחקר הפסיכולוגיה לשנת
תשע"ב

21-גארי ברטיני (ז"ל)
– מנצח ומלחין ישראל, מקים 'מקהלת רינת' והתזמורת
הקאמרית הישראלית.

22-מרים ברנשטיין כהן (ז"ל)
– בימאית, סופרת, מרצה, משוררת, מתרגמת ומורה
למשחק והיגוי, בתו של יעקב ברנשטיין כהן, מראשונות צוותא, שיחקה בתיאטרון הקאמרי
והייתה לשחקנית המקצועית הראשונה בארץ.

23-משה ברש (ז"ל)
– היסטוריון ומייסד חקר תחום תולדות האומנות
בישראל.



24-דורה גד (ז"ל)
- אדריכלית ומעצבת פנים שעיצבה, בין היתר, את
משכן הכנסת, מוזיאון ישראל, הספרייה הלאומית, בתי מלון מרשת 'הילטון', אוניות של
'צים' ועוד.

25-נחום גוטמן (ז"ל)
– צייר, פסל וסופר ישראלי שזכה להכרה בינלאומית
בזכות עבודותיו המוצגות בכל המוזיאונים הנחשבים בעולם. נחשב לחלוץ איור ספרי
הילדים בארץ.

26-הרב לייב הכהן מיימון (ז"ל)
 
– ממקימי תנועת המזרחי, מחותמי מגילת העצמאות
וכיהן כשר הדתות הראשון של מדינת ישראל.

27-זאב וילנאי (ז"ל)
– היה גיאוגרף והיסטוריון שנחשב לאחד מגדולי
חוקרי א"י ועתיקותיה בדורות האחרונים,
 אביו
של השר מתן וילנאי
.

28-מרסל ינקו (ז"ל)
– צייר ואדריכל ישראלי, מייסד כפר האומנים –
עין הוד.
  
29-ישראל פולק (ז"ל)
– איש עסקים מייסד 'פולגת' וממייסדי חברת
'כלל'.

30-פרופ' עזרא פלישר (ז"ל)
– משורר ופילולוג, חוקר פיוט ותפילה.

31-ראובן רובין (ז"ל)
– מגדולי הציירים הישראלים שביטא בציוריו את
תחושת האור והרוחניות של ארץ ישראל.

32-מנדי רודן (ז"ל)
– כנר וגדול מנצחי ישראל. היה לפרופסור לניצוח
בביה"ס למוסיקה של אוניברסיטת ת"א ועמד בראש האקדמיה למוסיקה ומחול
בירושלים.

33-פרופ' מרכוס ריינר (ז"ל)
– ממניחי היסודות לחקר הראולוגיה  עם
תרומות נוספות בחקר המדעים המדויקים.

34-פרופ' חיים שיבא (ז"ל)
– פרופסור לרפואה, מנהל בית החולים 'תל השומר',
ומייסד חיל הרפואה בצה"ל.

35-משה שניצר (ז"ל)
– מחלוצי תעשיית היהלומים בישראל, ממייסדי
בורסת היהלומים הישראלית ומנשיאיה. נבחר גם כנשיא פדרציית בורסות היהלומים העולמית
.

יואל ריפל מסכם בחרוזים על יהדות רומניה:
אנחנו
הרומנים
זה
התחיל לפני מאה עשרים שנה בערך,
כשיהודי
פוקשן יצאו לדרך
ופניהם
לציון – אז פלסטינה,
שם
הקימו את זיכרון ואת ראש פינה.

מאז ועד
היום הם תרמו כאן, לבטח,
תרומה
אדירה, בכל תחום, בכל שטח.
עצוב לי
לחשוב איזה פנים
היו
למדינה – בלי הרומנים.

למשל –
בתחום התרבות והתיאטרון,
תמיד,
תופסים הרומנים מקום ראשון:
ליה,
רוזינה, מוסקו אלקלעי
טטיאנה,
בודו, ניקו ניתאי…
ואיך
אפשר לשכוח את הסילואטה
של
המנוחה – הגברת ג'טה?
גם זמר
כמו מתי כספי, הנערץ,
לפי
הידוע לי, עלה מגלץ.
ננסי
ברנדייס – כשכאן הסתדר לא רע
אם רק
יחזור כמה שנים אחורה,
ודאי
יזכור, כפי שאמרתי לו בקפה "דיצה",
שבמקום
סטנד-אפ – הוא רקד פריניצה.
ושלמה
ארצי, לפני שקיבל תקליט פלטינה
צריך
לזכות ששורשיו מבוקובינה.

באמנות,
בכלל, היה לרומנים תפקיד נחרץ:
רק
נציין את מרסל ינקו, ראובן, מנדרו כץ.

בתחום
הגסטרונומי – הרומנים ראשונים בליגה:
כל
הצברים כבר שמעו על הממליגה.
ושכן
שלי הודי מבומביי,
ימכור גם
את אשתו, עבור שני מיטיטיי.
בתחום
הספורט, אנחנו, הרומנים
היינו,
לרב, במקומות הראשונים.
בכדורגל:
מנצ'ל, בלנרו, מויסמקו.
בכדורסל:
מיקי ברקוביץ ודוידסקו.
בטניס
שולחן כולנו שמענו
על
הכוכבת הגדולה אנג'ליקה רוזיאנו.
בקיצור,
בכל תחום הרומנים הפכו לסטארים,
חוץ מתחום
אחד: הפרלמנטרי.

אין לנו
חבר כנסת, שר, או מנכ"ל דירקטוריון,
למרות
שהאוכלוסיה שלנו, כמעט, חצי מיליון.
אגב,
עשיתי חשבון ולמסקנה הגעתי,
שחצי
מיליון רומנים, זה כמעט 20 מנדטים!!
אמנם,
היו כמה ניסיונות בתחום הפרלמנטרי:
היה
יצחק ארצי, פורז ושערי,
הייתה
גם מפלגת הל"ע
אבל
היום רבותי, גם הל' – אין.
ויש לי
הרגשה מאוד מבוססת,
שגם
בעתיד לא יהיה לנו ייצוג בכנסת.
אבל כמו
שחברי הכנסת היום נראים,
זה כבוד
בשבילנו – שהרומנים שם חסרים.

הייצוג
שלנו הוא בתחום העשייה
בהתיישבות,
במלאכה, בתעשייה.
זאת
עליה שעובדת קשה ומתפרנסת,
אין לה
זמן לשלוח נציג לכנסת.
כן,
כמעט שכחתי מקום נוסף, אומלל,
שבו
לרומנים אין ייצוג בכלל.

ראו זה
נס – ראו זה פלא:
אין
לרומנים נציגים בבתי הכלא.
וזה
מפליא – כי הרי הדביקו לנו זנב
שהרומני
לא סתם "רומני" – אלא "רומני גנב".
אם
אנחנו גנבים – איך יתרצו את הפלא
שאין
לנו ייצוג בבתי הכלא?!

ואיך זה
שרוב הרומנים, עד כמה שלי ידוע,
חיים
בצמצום, באופן צנוע,
ואיך זה
שכל חיסכון
נועד
ללימודי הילד בתיכון?
ואיך זה
ששמחתם היחידה היא אותה השמחה
כשהמשפחה
נפגשת בשבת לארוחה,
ואז,
כשכולם יושבים בצוותא,
אומר
הנכד – "צ'ה פאצ'י, סבתא?"

לא,
רבותי, הם לא גנבים, למרות שגנבים לא חסרים.
ואם הם
גנבו – פשוט גנבו את ההצגה מהאחרים.
כי זאת
עליה, שקלטה את עצמה – וזאת ציונות.
הרומנים
לא ביקשו טובות – לא מהממשלה ולא מהסוכנות
הם
שמחים לחיות כאן בארץ האבות
שמחים
בחלקם – בלי לדרוש נדבות.
לכן אסיים
בכך שאומר, כי אני –
גאה
מאוד להיות רומני.




Wednesday, February 05, 2014

STATISTICA DUREROASA !!!

Ilany Schwartz

Romania, de-a lungul istoriei, s-a aflat mereu la rascruce de vanturi, intre 3 mari imperii.
De la 1393 la 1877 (484 ani) Muntenia, Moldova si Transilvania au platit Imperiului Otoman:
1.066.305.780 lei-aur, sau 341.021 kg aur ( 341 tone aur ).
Imperiul Habsburgic a tinut sub ocupatie Transilvania, intre
1687 si 1918 (231 ani),
Banatul, intre 1718 si 1918 (200 ani), Oltenia, intre 1718
si 1739 (21 ani) si Bucovina,
intre 1775 si 1918 (143 ani) si a stors aceste provincii de
2.450.000000 lei-aur,
sau 857.500 kg aur ( 858 tone aur ).

In perioadele de ocupatie ruseasca, intre 1769 si 1854 (85
ani), Moldova si Muntenia au fost stoarse de 200.000.000 lei-aur,
sau 64.516 kg. aur ( 65 tone aur ).
Cu alte cuvinte, Imperiul Habsburgic, stapanind 231 ani
Transilvania si 100 ani Bucovina, a jecmanit de doua ori mai mult decat turcii ( 484 ani ) si de patru ori mai mult decat rusii ( 85 ani ).
Fara a mai pune la socoteala tezaurul trimis spre pastrare rusilor si nici uriasele despagubiri de razboi impuse Romaniei la sfarsitul WW2, inseamna o paguba de 1.264
tone aur , care astazi ar fi valorat peste...... 63 mld. EURO. !!!

NO COMMENT...DECIT:"CANTA CUCU-N COASTA,VAI DE ...(PALARIA) VOASTRA"

(dar cat scot din tara companiile din U.E. care au colonizat Romania!? )

Saturday, February 01, 2014

MARIA MURĂRESCU In Memoriam R.I.P.

Din cartea Destine Muzicale


• După absolvirea Liceului teoretic Tudor Vladimirescu şi a Conservatorului de Muzică Ciprian
Porumbescu, Facultatea de Compoziţie Muzicologie din Bucureşti, am primit repartiţie guvernamentală
la Radiodifuziunea Română.
• Din 1977 am  devenit  redactor  şi realizator de emisiuni folclorice în Televiziunea  Română.
• Încă din facultate am fost atrasă de cercetarea folclorului românesc la Cercul de  folclor
(1970-1972)  condus  de  prof.
univ. Emilia Comişel. Lucrarea mea „Cântecul propriu-zis din Muscel”, susţinută în 1971 la
Colocviul Naţional Studenţesc de Folclor de la Baia Mare şi editată în 1972 de revista
Conservatorului, a primit Premiul pentru activitate de cercetare al Centrului Universitar
Bucureşti.
• Concluziile cercetării împreună cu echipa de folclorişti condusă de prof. dr. Mihai Pop le-am
cuprins în cartea „Folclorul muzical în satul Sârbi, Maramureş” (1971).
• După primele emisiuni radio (1972-1973) dedicate unor personalităţi, cercetători şi interpreţi ai
folclorului românesc, au urmat cicluri de emisiuni (1973-1977) săptămânale, cu prezentare şi
concepţie proprie: „La obârşia cântecului”, „Disc muzical folcloric”, „Cercul tinerilor
folclorişti”.
• Din 1978, am realizat la TVR prima emisiune „Tezaur folcloric” care, din 1982, a primit spaţiu
săptămânal fix şi un profil bine determinat. Emisiunea se adresează publicului larg, cu scop
formativ-educativ şi de divertisment. În 1988 am realizat primul concert „Tezaur folcloric” la Sala
Radiodifuziunii, iar în 1991 a apărut primul disc „Tezaur folcloric” editat împreună cu
Electrecord.
• În anul 2012, emisiunea „Tezaur folcloric” împlineşte 30 de ani de difuzare săptămânală şi
continuă să se difuzeze.
• Am realizat rubrici de specialitate, de exemplu obiceiuri uitate, pagini din istoria
folcloristicii, cântecul amintirii, dezbateri TV, din filmoteca TVR, formaţii tradiţionale.
• Din 1984 reprezint TVR la Festivalul minorităţilor naţionale din Ungaria.
• În 1990-1995, cu Televiziunea din Republica Moldova am realizat emisiuni duplex la Bucureşti şi
Chişinău. Tot în 1990 am organizat primul concert al unei formaţii din Basarabia, „Lăutarii din
Chişinău”, dirijor Nicolae Botgros, la Sala Mare a Palatului din Bucureşti.
• În 1990 a avut loc primul concert de colinde la Sala Mare a Palatului.
• În 1991 am realizat emisiuni duplex cu Redacţia în limba română a televiziunii din Novi Sad, iar
în 1992, primul festival al românilor din
Transcarpatia, Ucraina.
• În   1992,   cu   Ansamblul
„Mara” provenit din Sighetul Marmaţiei am participat la Festivalul Internaţional de Folclor din
Utah, S.U.A.
• În 1993, am creat o rubrică specială în cadrul emisiunii „Tezaur folcloric”, despre comunitatea
română din   Chicago,   S.U.A.;   am
prezentat formaţiile folclorice româneşti la sărbătoarea „Balul strugurilor”.
• În 1997 cu ansamblul „Porolissum” din Zalău am participat la Festivalul Internaţional de Folclor
de la Montreal, Canada.
• În   1998,   sub   egida   „Tezaur   folcloric”   am   organizat   concursul
„Moştenitorii”, care se adresează tinerilor interpreţi de folclor şi concursul
„Muguri de Tezaur” adresat copiilor.
• În anul 2000, în colaborare cu Roton a fost editată prima casetă video
„Tezaur folcloric”. Tot în anul 2000 au apărut casete audio şi CD-uri cu materialele originale,
interpretate în emisiunile „Tezaur folcloric”.
• La editura „Semne” a fost tipărită cartea „Cu ochii inimii”, cuprinzând opiniile unor
personalităţi despre emisiunea „Tezaur folcloric”.
 După Premiul Centrului Universitar Bucureşti (1971), în 1977 am primit
„Prix folclorique” oferit de Radio Bratislava pentru înregistrarea realizată cu trompetistul
Constantin Gherghina.
• 1980 am primit Premiul pentru cea mai reuşită prezentare a unui obicei folcloric tradiţional la
Festivalul Internaţional al Filmelor de Televiziune
„Curcubeul de Aur”, Moscova, pentru filmul „Primăvara în Mehedinţi”.
• În 1988, la acelaşi festival internaţional am primit Premiul pentru cel mai bun film folcloric
dedicat tineretului.
• În 1984 am primit Diploma Festivalului minorităţilor naţionale din Ungaria, Bekescsaba, pentru
momentul prezentat de TVR.
• În 1989 mi s-a oferit Premiul revistei Flacăra pentru folclor.
• În 1992 Premiul „Mihail Jora” pentru cei 10 ani ai emisiunii „Tezaur folcloric” mi-a fost acordat
de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România.
• În 1995 am primit Premiul „Ethnos” pentru cultivarea şi transmiterea valorilor cântecului şi
dansului popular românesc.
• În 1996 mi s-a oferit Premiul „Dragoş Vrânceanu” pentru merite deosebite în promovarea
tradiţiilor şi valorilor culturii populare româneşti.
• În 1998 am primit Diploma de Excelenţă a Fundaţiei „Ethnos” pentru iniţierea concursului
„Moştenitorii” adresat tinerilor.
• În 2000 Premiul pentru apostolat, pentru pasiunea şi competenţa cu care s-a dăruit exemplar
slujirii folclorului muzical românesc şi pasiunii autenticităţii lui mi-a fost oferit de Fundaţia
Naţională pentru Civilizaţie Rurală „Nişte ţărani”.
• În  anul  2001  am  primit  Premiul  de  Excelenţă  acordat  de  Fundaţia
„Drăgan Muntean”, iar în 2002 Premiul de Excelenţă pentru activitatea desfăşurată în sprijinul
folclorului cu prilejul celor 20 de ani ai „Tezaurului folcloric”, oferit de Ministerul de Interne.
• În  2003,  Diploma  de  Excelenţă  a  Prefecturii  judeţului  Satu  Mare,
pentru devotamentul cu care a relansat folclorul naţional în emisiunea
„Tezaur folcloric” şi tot în 2003, Diploma de Excelenţă a Prefecturii judeţului Cluj-Napoca pentru
două decenii de promovare a valorilor autentice româneşti prin „Tezaur folcloric”. În 2004,
Primăria din Focşani mi-a acordat Diploma de Excelenţă pentru contribuţia deosebită în slujba
folclorului românesc, cu prilejul sărbătoririi a 145 de ani de la Unirea
Principatelor Române, Primăria din Câmpulung Muscel mi-a acordat Diploma de Excelenţă pentru
promovarea folclorului muscelean şi a valorilor tradiţionale autentice, iar Asociaţia „Morala
Creştină” din Roşcani mi-a înmânat Diploma de Excelenţă pentru promovarea consecventă a folclorului
pădurenesc. În anul 2005, Primăria din Baia Mare mi-a oferit Diploma de Excelenţă în semn de
apreciere pentru promovarea folclorului românesc.
• În 2003 mi s-a acordat Ordinul Naţional de Merit în grad de Cavaler, oferit de Preşedintele
României, dl. Ion Iliescu.
• În anii 2003 şi 2004, Marele Premiu Naţional pentru Literatură mi-a fost oferit de Academia
Internaţională Orient-Occident.
• În 2005, M.A.I. mi-a oferit Diploma de Excelenţă pentru participarea la realizarea manifestării
cultural-educative „Conferinţa de joi” din programul
„Imagine prin fapte”, iar în 2006, Diploma de Excelenţă pentru contribuţia deosebită la
desfăşurarea Festivalului Cultural Artistic al studenţilor şi elevilor din instituţiile de
învăţământ ale M.A.I., ediţia a X-a.
• În 2005 am primit Diploma de excelenţă pentru activitatea de excepţie în promovarea valorilor
culturii populare şi susţinerea demersurilor culturale ale Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie
Gusti”.
• În anul 2006 mi s-a acordat Diploma de excelenţă „Muzeul Satului Românesc – 70 de ani” pentru
promovarea patrimoniului cultural al Muzeului Satului.
• În 2006 Diplome de excelenţă mi-au fost acordate de Societatea Culturală „MIORIŢA” şi Ansamblul
„ŞIREAGUL” din Târgu Mureş.
• În 2006 am primit Premiul de Excelenţă pentru contribuţia deosebită în promovarea culturii
tradiţionale oferit de CNS Cartel Alfa, filiala Cluj- Napoca şi Organizaţia Sindicală FOLCLOR
NEPIERITOR.
• În 2007, Premiul pentru folclor mi-a fost acordat de revista VIP.
• Am fost numită Cetăţean de onoare în comuna Ştefan Vodă (1994), comuna Bunila, Ţinutul
Pădurenilor, Hunedoara (1998); judeţul Hunedoara (2003); comuna Chinteni, jud. Cluj-Napoca (2004);
municipiul Câmpulung Muscel (2005); comuna Stoeneşti, jud. Argeş (2007); am fost numită Fiu de
Onoare al satului Borşa, jud. Bihor (1999); Prieten al Cetăţii municipiului Zalău (2003).
• Actualmente sunt doctorand în folclor.