Să
înţelegem „religia păcii” şi jihadul | Hijra. Semnificaţia migraţiei islamice
Ioana
Hîncu • Publicat: 26 Jul 2016
Exista in
circulatie mai multe mituri multiculturale privind “integrarea” musulmana in
alte culturi si civilizatii. Spun “mituri” pentru ca asta sunt – cateva
argumente recente, relevante si “incorecte politic”
aici: INCORECT
POLITIC despre mitul integrării islamului în alte culturi și
civilizații
Imposibil sa nu fi auzit vorbindu-se
despre cum va integra Europa si Occidentul imigratia islamica pentru beneficii
demografice sau de forta de munca. De la Merkel, Mogherini si Obama
la comentatori autohtoni precum Sebastian Lazaroiu si alti “sociologi”.
Imposibil sa nu fi avut macar o nedumerire cu privire la esecul integrarii
musulmanilor aflati la a doua, a treia generatie de naturalizata in Occident.
Pentru ca esec este: imigratia musulmana, departe de a se fi integrat, tinde la
islamizarea civilizatiei crestin-occidentale, preferand norma islamica legilor
locului non-musulman unde se afla; militand, evident sau subtil, pentru
impunerea shariah asupra populatiei majoritare non-musulmane. Cauza
iluziei generale privind integrarea musulmana – harnic intretinuta de centralele
Corectitudinii Politice, cu sofismele si minciunile lor multiculturale – vine
din ignoranta. De exemplu din necunoasterea si neintelegerea punctului de
vedere islamic cu privire la migratie.
I. Semnificatia musulmana a migratiei:
fuga de la Mecca si islamizarea Medinei de catre Mahomed
Nu conteza daca va convine sau nu ce veti
citi aici. Nu conteaza nici interpretarile dvs non-musulmane despre Islam.
Pentru musulman, ce conteaza este semnificatia pe care textele lui sacre,
profetul lui, literatura lui teologica si jurisprundentiala o dau migratiei
islamice, pentru ca asta este baza traditiilor si civilizatiei lui – radical
antagonice fata de ale civilizatiei noastre.
Cu alte cuvinte, ce conteaza pentru
musulmanul obisnuit sau devotat (majoritatea celor 1,5 miliarde aleummah)
este ce crede islamul conventional, mainstream, de 14 secole si zeci de
generatii. Anume:
1. “Cea mai buna dintre natiuni”.
Din punct de
vedere islamic – de autoritate teologica si jurisprudentiala recunoscuta pe
scara larga – este firesc ca populatia musulmana sa nu vrea sa se
respecte legile non-islamice, mai ales pe cele crestin-occidentale,
diametral opuse celor islamice. Iata de ce. Coranul le spune musulmanilor, fara echivoc,
ca:
„Sunteti cea mai
buna comunitate care s-a ivit pentru oameni. Voi porunciti ceea ce este drept
si opriti ceea ce este nedrept si credeti in Allah. Daca oamenii Scripturii
[iudeii, carora le-a fost data Tora, si crestinii, carora le-a fost data
Evanghelia] ar fi crezut [in cartea revelata lui Mahomed] ar fi fost bine
pentru ei. Printre ei sunt si credinciosi [care cred in Coran] dar cei mai
multi dintre ei sunt nelegiuiti”(Coran 3:110)
Acelasi canon este reluat in anul 1990,
in Declaratia de la Cairo (1990) adoptata de reprezentantii
statelor islamice grupate in Organizatia Conferintei
Islamice, care,in preambul
spune: “Membrii Organizatiei Conferintei Islamice reafirma rolul istoric si
civilizator al comunitatii credinciosilor musulmani (“ummah”) pe care Allah a
facut-o cea mai buna dintre natiuni si care a daruit umanitatii o civilizatie
universala si cumpanita” (rog, nu radeti; e text legal oficial islamic; da,
ei chiar cred ca sunt cea mai buna dintre natiuni si civilizatii, oricat de
contrafactual ar fi, asa fiind crescuti
si educati in comunitatile lor –convinsi ca va sunt superiori prin simpla
apartenenta la comunitatea musulmana, deci indreptatiti sa va dispretuiasca valorile,
civilizatia si viata).
Acelasi text prevede
in art. 19: “Nu poate exista
crima si astfel nici pedeapsa, decat in masura in care este prevazuta de
shariah.”;
in art. 24: “Toate drepturile
si libertatile stipulate in aceasta declaratie sunt subordonate legii
islamice shariah.”;
in art.25:“Legea
islamica shariah este unica sursa de referinta pentru interpretarea
sau clarificarea oricarui articol al acestei declaratii.”
Deci nu, interpretarile diverselor
documente, tratate internationale la care tarile islamice sunt parte, sau legi
(aparent laice) islamice, nu se fac dupa criteriile si fanteziile dvs
universaliste si multiculturale; ci dupa cele prevazute de shariah, care
are la baza textele sacre musulmane – Coran, Hadise, Sira
(vezi partea a VII-a si anterioarele)
Prin urmare cum vreti ca cineva educat in
ideea ca apartine “celei mai bune comunitati [religioase si morale] din lume”
sa accepte normele etice si de conduita ale unei comunitati inferioare – pe ale
noastre?
2. ”Migratia pe Calea lui Allah”.
Mai spune Coranul: „Si cine pribegeste
[migreaza] pe calea lui Allah, va afla pe pamant multe [adaposturi] si
bogatie. Si cel ce iese din casa sa [Mecca], ca sa purceada catre Allah si
Trimisul Sau, si apoi il va ajunge moartea, rasplata lui se afla la Allah”.
(Coran 4:100)
Explicatie pentru cei nefamiliarizati cu
textul si contextul scripturilor musulmane:
A „migra pe calea
lui Allah” inseamna a pleca spre teritorii straine, pentru a le islamiza.
Cum? Prin jihad. In literatura islamica sacra si jurisprudentiala,
clasica sau contemporana, “pe calea lui Allah” inseamna invariabil “jihad”.
Cu alte cuvinte, “cea mai buna
comunitate” din lume este incurajata si indreptatita direct de Allah sa migreze
in scop de islamizare a lumii prin jihad si chiar sa moara in numele acestui
obiectiv.
3.
Istoria Islamului confirma pas cu pas
aceste prescriptii si semnificatii – punctele 1 si 2.
Asa au procedat primii „migratori”
musulmani. Observati, va rog, expansiunea inceputa imediat dupa intemeierea
Islamului (622 dH) de catre Mahomed si oamenii sai. Rapida, perseverenta si
violenta, impanata cu masacre, multe de dimensiuni genocidale – triburile care
au refuzat islamizarea au fost in intregime expulzate sau exterminate (vezi
partea a VII-a a prezentei mini-serii).
Asa au procedat urmasii lui Mahomed dupa
moartea sa: peninsula Arabica, Orientul Mijlociu crestin si nordul crestin al
Africii, apoi teritoriile indepartatei Asii. Toate au fost islamizate violent.
Numai genocidul hindus, atent ignorat de academicii
occidentali, are dimensiunile unui holocaust mult peste cel evreiesc din
secolul 20 – peste 100 de milioane – si continua in zilele noastre. (hinduwebsite.com)
La fel au procedat
si cu Europa. Bunaoara generalul Tarik ibn Zayed (berber
din Algeria) care, odata ajuns pe coastele Spaniei (711 dH) si
coborat de pe corabii impreuna cu oamenii sai, a dat foc corabiilor,
explicandu-le subordonatilor ca acasa nu se mai intorc: ori mor in numele lui
Allah, ori islamizeaza Spania. Se intampla in secolul VIII; ibn Zayed a murit la
anul 720 dH. Pana la urma, o buna parte din Spania a fost islamizata.
Toate acestea sunt fapte si date istorice
necontestate de islam, intemeiate pe virtuti teologale fundamentale si
majoritare in lumea musulmana. Ele fac parte din simbolistica istorica de
referinta a islamului, onorata si dincolo de granite – vezi SUA, Minnesota,
scoala generala (clasele 1-8) numita Academia Tarik ibn Zayed si scandalul
aferent.
Acesta ramane modelul expansiunii
islamului pe teritorii nemusulmane si-n zilele noastre. Nu este un model de
misionariat pasnic, ci militant agresiv (calea lui Allah).
Un jihad (militar si ideologic) perpetuu, fara cale de intoarcere,
pentru ca astfel de limitari nu exista in scripturile islamice; unica limita
temporala si spatiala este islamizarea intregii omeniri. Reculurile si
regruparile islamice au fost si au ramas temporare, si se datoreaza
inferioritatii obiective (numerice, economice, tehnologice) sau infrangerilor
zdrobitoare periodic suferite.
4.
Fuga de la Mecca la Medina. Intemeierea
Islamului si Modelul Arhetipal Mahomed.Jihadul perpetuu este exemplul
arhetipal al Profetului Mahomed si al hijra(hijrah;
hegira). Hijra este fuga lui Mahomed de la Mecca la
Medina (622 dH), si este considerat momentul intemeierii islamului.
Nu, momentul
intemeierii islamului – anul 1 al calendarului musulman – nu este momentul in
care tanarul Mahomed a avut primele revelatii (divine) meccane si a devenit
profetul lui Allah. Ci momentul “migrarii” de la Mecca la Medina, adica
inceputul islamizarii zonei prin violenta si teroare (“jihadul mainii” sau “al
sabiei”, cum este numit in literatura clasica islamica).
De atunci
incoace, exemplul Profetului islamului este urmat de musulmanii devotati.
Fireste: este modelul promovat ca
ortodoxie islamica de principalele scoli teologice si jurisprudentiale, clasice
si contemporane, in manualele lor (unde unii subliniaza explicit ca jihadul
nu trebuie purtat pe motive economice, ci religioase). (jihadwatch.org)
Aceasta este
“calea lui Allah”, si n-are nicio legatura cu migratia din motive de conflict
armat zonal sau economice, decat, cel mult, sub forma “indreptatitelor”
prazi de razboi, incuviintate de Allah “celei mai bune comunitati din
lume” (Coran 3:110), cea musulmana = ummah.
Cum
poate, asadar, un musulman “migrator” care-si respecta religia, cultura sociala
(traditiile) si comunitatea sa se dezica de valorile lor pilon? Cum sa renunte
la modelul si pildele Profetului intemeietor al islamului, reconfrimate de 1400
de ani incoace de autoritatile teologice de referinta ale Islamului? Sa devina
musulman pe sfert? Pe jumatate? Pe ce baze? Pe baza fanteziilor si minciunilor
multiculturale, Corecte Politic, occidentale cu “islamul e pace”?
Dar sa presupunem ca ar exista musulmani
– si exista – care ar vrea sa renunte la valorile-pilon ale culturii si
religiei lor.
Musulmani care, emigrand spre Occident, ar dori sa adopte valorile si
normele noastre. Asta in conditiile in care Legea islamica – shariah – nu
uitati, pedepseste in continuare necredinta si apostazia cu moartea (vezi
partea a VII-a). Pe cine s-ar putea baza acesti necredinciosi si apostati
pentru a fi protejati de dreptcredinciosii musulmani? Pe autoritatile
occidentale Corecte Politic care ignora adevarurile islamice? Pe autoritatile
Corecte Politic care isi sanctioneaza (legal) propriii cetateni nemusulmani
care rostesc si supun dezbaterii publice aceste adevaruri? II. Jihad contra
Paradis. Pilda lui Mahomed.
Stiu: nu vreti sa credeti ce tocmai ati
citit. Nu vreti sa credeti ca islamizarea violenta, prin jihad, dupa modelul
sacru mahomedan al fugii de la Mecca la Medina, sta si azi la baza migratiei
musulmane. Nu vreti sa credeti ca Mahomed ramane arhetipul-pilon, cel mai
respectabil, al ummah (comunitatea musulmana).
Totusi, personal nu am cunostinta ca
Islamul sa fi abrogat Coranul sau sa-si fi renegat intemeietorul. Iar Coranul
adauga la cele antementionate:
„Allah a cumparat
de la dreptcredinciosi sufletele si bunurile lor, in schimbul Raiului, si
astfel ei lupta pe calea lui Allah, omorand si fiind omorati. Aceasta este o
fagaduinta cu adevarat […] Si cine este mai credincios legamantului sau decat
Allah? Bucurati-va asadar pentru negotul pe care l-ati tocmit, caci aceasta
este marea izbanda”.(9:111) Unde explicatia oficiala cu index (traducere
oficiala, cu explicatii avizate de autoritatile teologice musulmane) este: „acest
verset este un indemn la lupta sfanta, evidentiindu-i virtutile,
dupa ce a fost infatisata situatia celor care nu participa la ea.”Situatia
celor care nu participa la jihad, omorand si lasandu-se omorati
in numele lui Allah (atentatorii sinucigasi, gen), este mai problematica in ce
priveste ajungerea in Rai: nu e sigur daca vor ajunge acolo, spre deosebire de
razboinicii jihadului care ajung sigur.
Mai mult, intr-un Hadis din nenumaratele
despre jihad (sute), narat de Abu Huraira (Sahih Bukhari 4.52.44), se relateaza
ca un om a venit in fata lui Mahomed si i-a cerut:„Invata-ma ce fapta egaleaza [in fata
lui Allah] jihadul, ca recompensa [ajungerea in Rai]” Iar Mahomed i-ar
fi raspuns: „Nu ma pot gandi la nicio astfel de fapta”. Apoi a adaugat:
“Poti tu, in timp ce luptatorul musulman este pe campul de lupta sa
intri in moschee si sa te rogi fara incetare si sa postesti si sa nu-ti incalci
postul?” Atunci omul a spus: “Dar cine poate face asta?” Abu Hurarira adauga:
“Mujahedinul (luptatorul musulman) este recompensat chiar si pentru pasii
calului sau in timp ce rataceste (pentru pasunat) legat cu o funie lunga.”
Cu alte cuvinte, nu
exista fapta de credinta musulmana mai valoroasa in ochii lui Allah decat
jihadul – jihadul sabiei, sa ne-ntelegem, nu cel interior, spiritual.
Cat despre intelesul cu care pildele mahomedane au fost preluate in literatura
teologica (vezi Abu Huraira), dupa cum observati, jihadistul (asta inseamna
“mujahedin”;mujahid/mujahideen; arab) este recompensat chiar si pentru
pasunatul calului sau.
Iar toate astea sunt islam conventional,
traditional, mainstream (cum ar zice generatia internet) de 1400
de ani incoace.
Asta li se spune de mici, musulmanilor,
in comunitatea, cultura si scoala lor islamica – mai nou avem si in bisericile
catolice asemenea scoli, multumita politicilor Vaticanului si ale lui Jorge
Bergoglio (pe care evit sa-l mai numesc Papa sau crestin).
Asta invata de mici musulmanii in
comunitatile lor, asa cum noua ni se povesteste ca Isus ne-a invatat niste
lucruri (de exemplu „cauta si vei afla”, ceea ce foarte putini crestini mai
fac; sau nu asasina, cu atat mai putin in numele lui Dumnezeu, toate de la Noul
Testament citire cu trimitere la Vechiul). Sau ca Stefan cel Mare a dat de
pamant cu turcii (musulmani care tot veneau peste noi; nu, nu navaleam noi
peste ei) si Constantin Brancoveanu s-a lasat decapitat de otomani (musulmani),
alaturi de fiii sai, in numele credintei lui crestine in Dumnezeu, si a refuzat
sa se converteasca la
Deci cum sa nu urmeze dreptcredinciosul
musulman exemplul si invataturile mainstream ale propriului profet, cand
Coranul ii spune in 33:21 (pilda lui Mahomed):
„Ati avut voi in Trimisul lui Allah o pilda
frumoasa, pentru cel care nadajduieste in Allah si Ziua de Apoi si il pomeneste
pe Allah mereu.”
Eh, s-a inteles? S-a inteles faptul ca
fanteziile voastre, non-musulmane, pacifist-multiculturale, liberal
(stangist-liberal) occidentale, cu privire la „fuga” musulmanilor de ISIS si de
conditiile economice precare, in dorinta lor de „integrare” in cultura si
civilizatia voastra, n-au nicio legatura cu realitatea si intelegerile
musulmane? Decat, poate, cu ale apostatilor musulmani.
Si va intreb:
cati apostati musulmani cunoasteti? Cati musulmani care s-au dezis public si
faptic de identitatea lor religioasa si civilizationala, riscand, desigur,
conform legii islamice, moartea – in islam si astazi apostazia si blasfemia se
pedepsesc cu moartea conform Coranului si sharia – si ruperea legaturilor cu
familia/comunitatea de origine?
Hai, ziceti. Eu
cunosc doi (de fapt am cunoscut, pt ca am pierdut legatura).
Si poate ne povestesc in acest sens
domnul Lazaroiu sau alti domni sociologi, politologi, politicieni, analisti,
comentatori, intelectuali de marca (dl Plesu de exemplu, care marturiseste ca
este un vechi cititor de “mistica islamica”) de pe la noi, care vorbesc despre
faptul ca “terorismul musulman – a se citi jihad – nu are legatura cu textele
sacre musulmane”, sau despre islamul “integrat”, integrabil si “moderat”, cam
cati asemenea apostati musulmani si critici ai islamului cunosc domniile lor.
Si cam cat stiu si inteleg despre valorile pilon, religioase si traditionale,
ale Islamului.
Poate ne
povesteste si domnul muftiu Yusuf Murat – perceput ca musulman “moderat” – cum
s-a dezis el intre timp de Coran, de Profet si de invataturile jihadiste
antementionate. Abia astept o declaratie publica, limpede si clara, in acest
sens. Dupa cum astept sa ne povesteasca si ce varianta – „moderata” si
„integrata” – a Coranului si Hadiselor, una fara Mahomed si Jihad, urmeaza sa
se predea la Marea Moschee de la Bucuresti. Sau la noua moschee de la Calarasi.
Sau in toate celelalte moschei – mai multe decat se vorbeste public – din tara.
Chiar sunt curioasa … Sursa: ihincu.wordpress.com
Cei care chiar sunt interesati sa
inteleaga realitatile si traditiile islamice, asa cum sunt, nu cum se
vehiculeaza inept prin media si academiile Corecte Politic, pot accesa
urmatoarele texte, precum si bibliografia si autorii citati (recunoscuti
international, totusi, niciodata tradusi de marile noastre edituri, carora le
multumim inca o data, pe aceasta cale):
Din seria
intitulata “Sa intelegem religia pacii si jihadul”, primele 7 parti:
Partea
I Iluzii,
matre, minciuni, corectitudini politice
Partea
a II-a De la
Mecca la Apocalipsa. Jihadul clasic
Partea a III-a Jihadul
contemporan si delirul multicultural
Partea
a IV-a Terorismul
musulman este fundamentat coranic
Partea a V-a Incorect
politic, despre terorism si religie
Partea
a VI-a Profetul
razboinic
Partea
a VII-a Profetul si teroarea. Patru istorii musulmane
Ce este marxismul cultural?
Criza
refugiatilor este istorie musulmana versus fantezie occidentala
Singurul
beneficiu al invaziei musulmane: lectia experientei Dictionar Incorect Politic,
Corect Semantic. Islam, islamofobie, rasism
Incorect Politic. Scurt dictionar si inventar de termeni cu sensuri denaturate si minciuni
larg mediatizate
Minoritati “oprimate” si majoritati obnubilate. Hotul correct politic striga “hotii!”
No comments:
Post a Comment