Rădăuţi, roata norocului

Rădăuţi, roata norocului 

În anul 1796 sosea la Rădăuţi negustorul Iossel Reichnenberg, care avea să fie primul evreu cunoscut aici. După mărimea averii pe care o aveau, evreii erau de categoriile I, II, III şi calici, adică fără nici un fel de avere. În 1807 existau la Rădăuţi trei familii înstărite, din fiecare categorie. Administraţia germană nu dorea ca numărul evreilor să crească, văzînd în ei o concurenţă nedorită. Un conte pus pe harţă, pe nume Hardegg, trimisul Curţii Imperiale, a sosit la Herghelia din Rădăuţi în anul 1816. A făcut ocolul aşezării şi, supărat să afle că există evrei la Rădăuţi, a dat ordin ca ei să fie îndepărtaţi. Documentele arată că ordinul nu a fost pus în aplicare. Ba mai mult, în 1821, o văduvă a înfiinţat o cîrciumă pentru evrei, solicitînd prin petiţie aprobarea împăratului Frantz I, venit în vizită la Rădăuţi. Ridicarea tîrgului la rang de oraş, în anul 1852, a facilitat strîngerea evreilor în localitate. În plus, promulgarea Constituţiei din 1867 i-a transformat în cetăţeni cu drepturi depline.

Cei mai mulţi evrei vin din Galiţia, Rădăuţiul fiind socotit un soi de roată a norocului în care orice naţionalitate poate să-şi încerce şansa. Pe lîngă cei din Galiţia au venit şi alţii din Siret şi Storojineţ, din Cernăuţi şi Suceava, din Mihăileni sau Gura Humorului. Cam în aceeaşi perioadă au sosit şi lipovenii din Rusia, Ucraina sau Galiţia. Primul loc de stabilire al lipovenilor, ca arendaşi de pămînt mănăstiresc, este Fîntîna Albă. Evreii şi-au văzut cu îndemînare de treburile lor şi se aflau în bune relaţii cu toată lumea. Dacă în 1910 la Rădăuţi trăiau 4.456 de români, 5.256 de germani şi 5.940 de evrei, la sfîrşitul anului 1.940, în oraş erau 9330 de români, 148 de germani şi 2989 de evrei. Dincolo de aceste statistici năucitoare ne întrebăm cîţi evrei mai sînt la Rădăuţi în anul 2008? Mai sînt oare 20 sau 30?

La 16 octombrie 2007 a încetat din viaţă profesoara de matematică Tania Grinberg, secretar al Comunităţii Evreieşti din Rădăuţi. Tania Grimberg visa să renoveze Templul Evreiesc (ridicat în anul 1879), o bijuterie importantă în structura aşezării. În Israel există o organizaţie a evreilor plecaţi din Rădăuţi, printre care Emil Grabstein, Ruth Enis, Alex Rath, Yossi Yagur, Sidi Bărbieru, Bondy Stenzler, acesta fiind grupul care a colaborat cu doamna Grimberg la proiectul "Radautz The Jewish Heritage".

La Templul Evreiesc s-a lăsat liniştea. Mai sînt evrei în Rădăuţi, să-i numeri pe degete, însă Tania Grinberg parcă avea o mie de suflete. Ne invita la Pesah ori la Sărbătoarea Luminii, aranja cărţile cu multă migală, cărţile acelea negre în care stă scris că Holocaustul a fost cea mai mare rană din cîte i-au fost date omenirii să rabde. Dinspre Tania Grinberg rezona ceva bizar care te făcea să înţelegi că oamenii şi timpurile pot trăi laolaltă în bună înţelegere, indiferent de etnie. Poate că undeva, în lumile paralele, Tania Grinberg s-a întîlnit deja cu acel conte pus pe harţă, care în urma cu aproape 200 de ani vizita Herghelia Rădăuţi. Şi sigur l-a dat gata cu umorul ei inconfundabil, iar acum socotesc împreună, amuzîndu-se de felul în care noi ne credem nemuritori şi stăpînii de neînvins ai lumii...

Mălina Aniţoaei

26-03-2008